Clișeul #21

Cunosc toate aceste cuvinte
Pe care le tocesc de buze
Și le privesc cum ofilesc
Fără vreun strop de fapte.

Păstrez un colț de hârtie
Pe care îmi păstrez toate scuzele
Și îl ascund mereu altundeva
În cicatricea vie a zilei.

Bip. Bop. Beep beep.
Atât de metalic.
Atât de sintetic pe alocuri.
Reciclează-mă dacă mă vei arunca ...

Poze de la lansarea volumului Scrum

A fost prima dată când mi-am citit poeziile în fața unui public. Am fost copleșit de emoții și am realizat că este foarte greu să îți rostești gândurile și cele mai profunde sentimente cu voce tare.

Notițe

Am liniște cu ecouri
Adunată-n cocoloașe
Rostogolită prin praf,
Dar nu praf de pământ
Ci praf de om făcut praf...

Sunt praf la scris!
Pierd atât de des idei
Prin locuri care nu sunt scalpul tău,
La fel cum mi-am pierdut romantismul
Prin alegerile nepotrivite de cuvinte.

Nu te îndoi de mine,
Nici măcar cât se îndoaie pagina ca să-ți amintești,
Rupe pagina și ia-o cu tine, dar nu o îndoi!
Cel mai bine ar fi sa uităm de îndoit
Și să ne gândim la întregit...