marți, 11 aprilie 2017

Am văzut un titlu mai bun pentru poezia asta

Deschide-ți larg ochii
Și înghite cu ploapele
Încă un apus
Care răsare la mișcarea ta de deget.
Deschide-ți larg ochii,
Pentru ca vezi prea repede totul.
Clipește din când în când
Sunt destule rele pe lume
La care să închizi un ochi
Atunci când va trebui să te simți
Mai bine față de tine.
Deschide-ți larg ochii
Și șterge-i de praf,
Ajunge cu privitul
După atâtea clișee,
Niciodată nu vei avea destule
Să umpli o carte.
Deschide-ți larg ochii
Și privește-te dintr-un alt unghi,
Judecă-te în altă limbă.
Deschide-ți larg ochii,
Nu muri în noaptea asta,
Cum va rămâne cu
Totul va fi bine?
Deschide-ți larg ochii...
Deschide-ți larg ochii,
Din nou
Și din nou,
Hai ca mai poți încă o dată, mai mult!
Deschide-ți larg ochii
Să ai motiv să îi închizi la loc,
Pentru că totul sângerează de sensuri,
Cum ar fi
Să-ți deschizi larg ochii...

Opinii

Cui îi trebuie
Alți ochi
Cu care să vadă diferit
Și o gură străină
Care să vorbească altfel
Despre aceleași lucruri
Care se găsesc în gloată?
Găleată, pardon.
Suntem toți într-o găleată
Care dă pe afară de diversitate...

duminică, 2 aprilie 2017

Frumusețe...

Frumusețe, ce dezastru efemer,
Închis în spatele gratiilor timpului...
Ar fi trebuit să mă vezi ieri,
Când încercam să-mi schimb bandajele,
De unul singur, de aproape doi ani singuri,
Răni interconectate sângerânde,
Îmbrățișări între suflete
Și coșmaruri lucide...

vineri, 17 martie 2017

Zâmbetul

Eram
Și râdeam
În fața morții
Până în noaptea când
Moartea a râs și ea,
Cu râsul unei iubite,
Și atunci am știut
Că inima mea e în mâinile ei...
Acum doar sunt,
Într-o îmbrățișare,
Straniu de umană.

luni, 20 februarie 2017

Silence

Any poem that's not turned into a song
Is a testimony of the inner silence,
That word-eating void resting behind cold eyes.
Should I loathe myself if you don't hear the melody?

sâmbătă, 18 februarie 2017

Reflexie

Ține-mă cât mai strâns,
În îmbrățișarea ta,
Și oglindește-mă în fiecare zi,
Mai bun, mai fericit, mai omenesc,
Și eu voi încerca să lipesc,
Cât mai dibace,
Cioburile cu margini de sărut...

Ți-am lăsat un mesaj,
Dis de dimineață,
Cu suflarea pieptului meu
Ce-ți încălzea pielea,
Și mi-ai răspuns cu viață!

duminică, 12 februarie 2017

Saltul

nu ne puteți lăsa în urmă
cu secundele înfășurate de încheieturi,
oamenilor fără de inimă!
ne-au crescut gheare din suflet
și s-au agățat de viața
de care nu ne mai dăm drumul
și ne aventurăm acum în acest salt,
fără să privim înainte în oglindă...
suntem oamenii fără fețe,
vom lăsa o urmă!

Te iert, iubito

arta nu iartă
arta care nu-i artă
ci doar o hartă


joi, 9 februarie 2017

Îndeajuns

Nu vreau să mor din nou,
Știu cum este să mori,
Mi-a fost îndeajuns o dată.
Vreau să fiu fericit,
Știu cum este să fii fericit,
Niciodată nu mi-a fost îndeajuns.

Acum nu sunt nici viu, nici fericit...

marți, 7 februarie 2017

Cum te numești?

Mereu am crezut că numele meu,
Lipsit de consoane puternice,
A fost o incantație a vieții însăși,
Un strigăt neștiut de ureche,
Un hohot menit să mă stoarcă de vitalitate...
Am auzit constant o dovadă
A slăbiciunii mele, întunericul acuzator
Din spatele ochilor închiși,
Omul care se urăște din trup sau din suflet...
Silviu... pe cine încerc oare să impresionez,
Să înspăimânt,
Să inspir...?
Dacă nu ești atent, m-ai și pierdut în vânt...