marți, 8 mai 2018

Clișeul #36

petrec prea mult timp
cu controlul manual al respirației
pornit
pe schimbări în bine, lucruri mărețe,
nemaivazute
pentru ca probabil am leșinat,
uitând să respir...

marți, 24 aprilie 2018

Clișeul #35

Voi aduna totul într-un cântec
Și-l voi asculta când luna apare.
Îți voi scrie numele pe spatele unei poze
Și o voi uita sub soare...

Cândva mă voi întoarce în gând,
Dar mereu mă vei aștepta cu spatele întors.
Poate voi găsi, așa, flămând,
Pentru zilele ce mi-au rămas, un rost...

Păsări ciudate sunt oamenii,
Prea grei pentru câte două aripi...
Inima în pumn, privind printre degete,
Ciclopi mândri, cuiele-s adânci în tălpi.

vineri, 16 martie 2018

Clișeul #33

Hei! Vino pe la mine
Și rămâi peste noapte,
Dar adu-mi neapărat
Liniștea aceea,
Pe care pot adormi,
Fără să mă tem.
Urechile-mi sună
În continuu
A ceva familiar
Aceeași zi, de ani încoace,
Aceeași voce,
În rătăciri mă întoarce...

Clișeul #34

Ochiul meu dominant
Te-a țintuit în pat,
Cu privirea,
Și te caut,
Cu anticipare,
Să te zbați
Sub șoaptele mele.

duminică, 11 martie 2018

Fiori de flori

topește-mă din stânca
în care sunt prins!
decupează fără griji în jurul
fiorilor din inima mea,
fiorduri grozave,
care se îndreaptă spre
groaza de-a rămâne aici...

cu mâinile tale de zeiță
sigur ai putea să-mi faci
un urcuș, un culcuș,
în pieptu-ți unde-mi 
cânt c-un arcuș
fiorii de-a rămâne mereu
cu tine...

miercuri, 7 martie 2018

Clișeul #32

trăiesc în inima orașului
și sunt atât de departe
de ceva cu adevărat viu
încât încerc să mănânc
un fruct, o legumă, ceva,
orice ar fi fost cândva
suficient de viu cât să-mi lase
un gust plăcut în gură,
o minciună acceptabilă,
o amintire colorată,
acum, când totul e mort
în jurul meu,
iar tu,
îmi mănânci zilele...

duminică, 25 februarie 2018

Nu pleca, se face frig

Rana se vindecă
Iar cicatricea strânge
La pieptul ei
Totul din jur...

O rană sărută altă rană
Iar cicatricea nu mai strânge,
Ci tu mă strângi acum
Și nu regret
Că mă aduni în piept
Și ne vindecăm
De tot din împrejur...

Poate mă voi smulge cândva
Din pieptul tău,
Iar tu vei zbura,
Pasăre din pumnul meu,
Când vei revedea rana la loc,
Vie și sărutândă,
Necuprinsă și sângerândă...

sâmbătă, 24 februarie 2018

Bezzznă

atât de multă tensiune
îmi transpiră prin sfârșitul degetelor,
sfori rupte și păpuși libere,
cântăm cumva, aiurea,
numai în minor,
și zâmbim unul celuilalt
în miezul nopții,
când nu se văd greșelile
și totul se simte atât de bine,
atât de găsiți și
tot mai rătăciți,
tot mai aproape,
tot mai rece în exterior
tot mai ard în interior!

luni, 5 februarie 2018

Îmbracă-mă

Aș sta acolo,
Ca un animal rănit,
Privindu-te aprins.
Aș sta acolo,
Întins pe pat,
Sângerând...
Ai smuls din mine
Ani de nopți și zile,
Și m-ai lăsat descusut
Când ai plecat,
Să mă cuprind,
Privindu-te,
De-acolo, din pat...

marți, 30 ianuarie 2018

Clișeul #31

Încerc să privesc,
să conturez frumusețea,
Și urmăresc cu degetul,
Ca un copil,
Conturul chipului tău...