marți, 3 decembrie 2013

A rataci, a uita

Negăm existența oricărui înger
dar recunoaștem fiecare demon.
Din noi nu mai știm ce rămâne
căci ne căutam pierzania în amor.

Ne smulgem toate penele, o aripă,
și ne aruncăm în gol de pe gânduri.
Scufundați în adâncuri, albastră apă,
scrie o viață în strâmbe rânduri.

Rece, lent și fără vreo șansă
umblă-n noi frânturi din alții.
Într-un colț, prăfuită, rămasă,
ce-a rămas din 'ea' nici tu nu știi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu