miercuri, 4 noiembrie 2020

Clișeul #79

mă gândesc la faptul că niciodată nu mă las pe spate
să mă relaxez, să mă odihnesc, 
pentru că n-am cunoscut îndeajuns iubirea
care se presupune că ar fi acolo,
să te prindă și să nu te lase să cazi...

m-am întins în iarbă,
dar încă mă simțeam căzând.
m-am întins sub cer,
dar încă îmi ard aripile.
m-am întins lângă umbra ta,
doar acolo m-am regăsit...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu