Clișeul #15

Adâncimea rănilor mele
Nu este o poartă
Prin care poți ajunge mai ușor la mine...
Nu uita!
Eu te las înăuntru
Și tot eu te pot încuia acolo...

Nu te mai teme!

Born in winter

She had her way
Around winter...
All that white
Blending with her eyes,
Lighting everything up.
All that cold,
Blending with her smile,
Warming her up...

I was there too,
The other child born in winter.

Icar

Vârf al aripilor mele,
Iartă-mă că te uit câteodată,
Sau că te fac să zbori doar în jos...
Plutesc aiurea 
În cușca mea cu zăbrele de gând,
Unde mi-am jurat să nu mai zbor
Vreodată
Înspre Soare...

Picuri

Mă vindec prin aceleași răni vechi,
Din nou și din nou...
Cărări lăsate pe corp,
Poteci pe unde a călcat durerea,
Acum toate duc la Roma...

Nu te speria, copilă.
Eu nu mă mai sperii,
Încă de mic copil...

Mai târziu decât niciodată

Chiar azi am avut
O sugestie la îndemână,
Cuvântul potrivit,
Albastru și mijlocit
De cine nu trebuie,
O glumă proastă între noi,
Un om fără de doi,
Și era unu'
Pe care îl strigau nebunu'
Dar niciodată nu răspundea
Căci nimeni nu-i vorbea...

Sper că mai e loc pentru mine-n mintea mea.

Impulsul nedirecționat

Păstrează-mi pielea în gând
Și în pieile gândului tău
Să mă pierzi,
Undeva, pe lângă ureche,
Să-ți țin chipul între palme,
Undeva, pe lângă suprafață,
Să mai prind o gură de aer,
O gură rea și răuvoitoare,
Sau măcar o gură slobodă,
Cât să nu fie liniște...
Ce-ai mai făcut azi?
Pentru tine cum a fost toată chestia asta?
Ce sunt chestiile?
Ce e totul?
... nu-s eu...

Pinned: suspin

Eu
Sunt
Din când în când
Același
Dar
Nu
Și
În zilele de vineri
Când
Suspin
Cu un suflet
Și
Încerc să râd
Cu celălalt
Și
Spre uimirea mea
Aflu
Ca sunt singur
Cu niciun suflet
De-al meu
Sau
De-al vostru
În acest trup
În acest oraș
Fără nume. Pământ...

Între moarte și moarte

ador să inspir aerul rece
înainte să adorm.
îmi îngheață frica
ce-mi trăiește-n suflet,
frica de-a fi între moarte și moarte.

am trăit,
până m-am ridicat din cenușă,
când s-au lepădat de mine
bucuria și sărutul,
copilul și cântecul...

Clișeul #40

ca un chirurg nechibzuit
mi-am amputat legăturile către inimă
și mi-am promis să trăiesc
numai din inerție și fulgere...
muhahahaha

Omul

Nu aș putea să ridic statuie
Celui care-mi poartă cuvintele departe...
Eu nu mă închin în fața omului!
Am rămas prins în jocul recunoștinței,
Fără cuvinte potrivite, fără ași în mânecă.
N-am cum să pierd!

Amintiri

"Ce vrei să fii când vei fi mare?"
Acum mă gândesc că am făcut bine că nu am răspuns.
Dacă ziceam că vreau să mă fac un doctor,
Aș fi ajuns să cunosc toate rănile
Și le-aş fi păstrat în amintiri,
Cele mai dureroase dintre răni...

Ne m'oubliez pas

Îmi amintesc ziua
În care te-am îmbrățișat
Cu parfumul meu preferat
Și te-am ascuns bine-n gând.

Îți amintesc clipa
În care am jurat să șterg
Cu uitarea mea preferată
Zilele în care nu ai zâmbit deloc...
Ce păcat!

Să nu crezi în parfumul florii de nu-mă-uita
Pe care-l port mereu în gând,
Doar că am închis ochii zilelor
În care ar fi trebuit să uiți de mine...

Rage

Make way
For the organised rage,
The calculated restraint,
My own rise and fall!

Oh, witness me!
All this chaos I call art.
All these coincidences I call fate.
Witness me, life, like you always do...

Căderea

am picat din primul moment
în care am pus picioarele pe pământ.
soarele nu se mai ridică.
gândul nu se mai ridică.
nimeni nu mă ridică...

mâna ta mi-e pieptene
pentru penele lipite de piele.
bandajele nu ajută.
furtuna nu ajută.
nimic nu mă ajută...

Children of the Sun

If I were a kid with a magnifying glass in a sunny day,
I would have been walking outside, looking for ants...
My karma was a step foward and it burnt me unexpectedly,
by sending its ants with a magnifying glass in each arm.

I'm sorry for everything I have ever done! I repent!
My life is not like yours and I have to give up
because you cannot accept something like this, you ants...
I would be so glad if you could see the Sun, through my magnifying glass!

Learn to swim!

I will not be happy if I would drown only the little fish...
The revenge I've got in my blood is like a wine that turned sour
and the earth begins to spit out our bones,
because we started writhing at the thought of the big fish.

I will wait for you

I tried to come back home early...
You're not here.
I rushed to turn on the lights...
You're not here.
I answered even the last echo of your room...
You're not here.
I exhaled my last breath...
You're not here.

I will wait for you!

Mângâierea

Strânge-mă la piept,
liniște tomnatică,
amuțește-mă!

Mi-am scris ceva în somn

Am greșit
Când în drumul meu
M-am oprit
De prea multe ori
Pentru prea multe lucruri
Dar mă bucur
Că am putut lua cu mine
Dragostea

Te voi aștepta

M-am străduit să mă întorc la timp acasă...
Nu ești aici.
M-am grăbit să aprind toate luminile...
Nu ești aici.
Am răspuns și la ultimul ecou al camerei tale...
Nu ești aici.
Mi-am expirat și ultima suflare rămasă...
Nu ești aici.

Te voi aștepta!