Ia un loc. Vorbește-mi. Povestește-mi ceva căci ochii tăi i-am terminat de răsfoit cu mult timp în urmă. Ce aventuri ții ascunse în spatele buzelor? Se pare că noapțile încă-mi amintesc intriga ochilor tăi. Cu fiecare clipire parcă mai dadeam încă o pagina din povestea vieții tale, mângâind-o ușor, ca pe un papirus vechi și de valoare inestimabilă.
Focul ardea cu muzică în șemineu: pocnea din degete pe ritmul gratiilor de fier negru. Canapeaua de piele scârțâia cu vocea unei soprane excitate involuntar. Urmele rosii de ruj de pe paharul de vin mă mânjesc fără rușine pe gât. Buzele tale au șoptit în sfârsit!
Se oprește. Sprijinindu-se pe mâini se îndepartează puțin cât să-mi vadă ochii ce o sorbeau din esența-i sălbatică. Buzele mușcate se strânseseră într-o încruntare și mai senzuală.
- Ce este? Ce arde în tine, iubito?
- ... Tu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu