Am ajuns departe,
Mi-am umplut buzunarele
Cu lumea asta supraevaluată
Și într-o singurătate de după apus
Mi s-a făcut dor de îmbrățișarea ta,
O talpă suspinândă pe nisipul ud,
Ce își trage ultima suflare
Numai din valuri ce cred că au ajuns acasă.
E târziu...
Îmi lipsești...
Aud marea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu