Și mă lovesc de tot în calea mea. Stelele îndepărtate mă privesc tăcut.
Am greșit...
Mă cotesc, mă întorc, mă tem că ar fi trebuit să rămân doar în trecere.
Cozi de gheață, cât cozile de la pâine,
Vreau să-mi miroasă casa-a proaspăt coaptă,
Până mâine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu