Realizând că până acum am trăit de parcă viața este o cursă.
Totul a început când eram mic, poate prea mic
Și tot ce-mi doream era să fac ceea ce iubesc,
Dar a trebuit să mă grăbesc pentru a ajunge în acel punct,
Acel moment în care totul ar fi fost permis, sustenabil, în sfârșit, rațional...
Am pornit, năucit, am ciuntit săruturi și m-am risipit
Și la fel cum doresc să termin mai repede această notă de subsol a vieții mele,
Nu am înțeles până mai recent de ce florile stau deschise,
Așteptând pe cineva să le rupă din acest scenariu...
Brusc, sfârșit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu