Îmi striga patul noaptea Cu buze moi de satin Și cu sânge din sângele meu În arcurile tari, Și te chem tăcut Și plâng și mai tăcut Și îmi spun că nu auzi Când tot ce am rostit cândva, Tremurând, A fost îmbrățișarea mea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu