Caut nebun în adâncrile cuvintelor
ca să-ți scriu pe-o foaie
dar lovesc cu picături de ploaie
din văzduhul ochilor.
---
Prin porumbei înorați de seară,
încleștată-n gheare am trimis,
departe, -nspre soare stins,
scrisoarea mea, comoară.
Dar nu te-au găsit pe terasă
în balansoarul tău verde,
și ne-mi venind a crede,
i-am trimis înapoi spre casă.
---
Am mai trecut o ultima dată
pe lângă casa ta de ceară,
stingher pe-a vântului scară,
te-am găsit așteptându-mă la poartă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu