Trei zile

... și brusc, muzica s-a oprit.
Cuvintele s-au uscat,
și au înlemnit, ca o coajă, pe pielea mea.
Aspre vorbe am spus ...
Acum îți zgârie palmele care mă mângâie
și picături roșii se adună la picioarele tale.
Îmi spui că nu-i nimic...
Au trecut trei zile,
dar se simt ca anii de rătăcire în deșert.
Ciudat fel de a supraviețui, singur...
În miraje am crezut că aud liniștea, ecoul, rațiunea-mi izgonita...
Astept muzica să înceapa din nou.
De data aceasta, tu alegi piesa!