sâmbătă, 7 mai 2016

Duet

Înclină între două gânduri
Vocea, parcă sugrumată,
De inima care bate până-n gât:
Să plecăm sau să mai stăm puțin?

Este soare şi mă încălzești.
De ce mereu respir pe gură?
Este vânt şi ne risipim.
Dar de ce mereu respir pe gură?!

Se întâmplă să te inhalez,
Caldă şi risipită, cum ești de fel...
Se întâmplă să rămâi,
Veşnică şi încâlcită, cum erai de fel...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu